Lucram din placere

In ultima perioada am avut ocazia de a ma lovi de cativa clienti mai dificili. S-au aglomerat asa…intr-un mod ciudat. Poate asa o fi acum in perioada concediilor.

Problema cea mai mare a acestor clienti era…grandomania. Obsesia superioritatii.

Poate comunismul?

“Clientul nostru, stapanul nostru!” zic unii. Asta e oarecum reversul situatiei in care mergeai la Falimentara, cereai sfios o paine, impingeai banutii pe tejghea, urmand ca tanti aia grasa si slinoasa sa-ti arunce cu dispret cea mai arsa franzela. Si daca aveai tupeul sa ceri una mai putin arsa…erai aproximativ scuipat intre ochi. Poate frustrarea acumulata in acele vremuri ne-a facut ca acum, cand noi avem “fraiele”, sa ne simtim mai stapani decat ar trebui.

Ei, cam asa sunt si unii clienti. Firme mari, cu pretentii. Cu manageri. Cu “CEO”. Cu experti. Clientii astia au impresia ca ei pe undeva sunt un mijloc al universului iar noi, sarmanii nenorociti, mancam si noi o paine de pe spatele lor. Si daca ei ne pun sa facem 10 flotari, saru’ mana, facem 11…asa…sa facem sa fie bine!

Well…haideti sa va vand un pont. La re-Media nu-i asa. La re-Media nu exista sef. Nici intre noi, in interiorul firmei, nici in relatiile cu clientii.

In interiorul firmei toti suntem egali. Fiecare e important. Degeaba stiu eu sa dau din gura daca nu stiu sa fac un layout frumos, sau sa programez. Degeaba stiu programatorii sa programeze daca nu stiu sa vorbeasca frumos. Fiecare e “cu treaba lui”. Daca am obiectii, sunt sincer si le exprim, insa nu cu un aer de superioritate, autoritar. Ca doar ce…io-s sefu’! Nu…in re-Media pana si seful intreaba si asculta cuminte. Si daca cei cu care colaborez, si in care am incredere, imi zic ca X e asa, atunci nu fac pe desteptu’. Nu am vechimea lor, nu am expertiza sau cunostintele lor. Deci toti suntem egali, fiecare isi face treaba. In final ies lucruri foarte frumoase si…de ce nu…bine platite. Cam asa e in interior.

In relatiile cu clientii avem cam acelasi mod de abordare. Faptul ca m-a chemat X firma sa-i fac site nu inseamna ca ei sunt niste gunoaie care nu sunt in stare sa-si faca un site singuri. Daca ei fac materiale de constructii…de unde sa stie oamenii sa faca site-uri? Asta bine inteles cu exceptia firmelor multilateral dezvoltate! Au apelat la re-Media pt. ca au nevoie de serviciile noastre si pt. ca ceva i-a facut sa ne aleaga pe noi. O recomandare, un portofoliu, un ceva…orice. Deci re-Media nu e cu nimic superioara clientului.

Acum vine si partea a doua. E clientul superior firmei?

Am un singur raspuns: NU.

Daca firma X a ales sa colaboreze cu noi inseamna ca ne apreciaza si/sau ca a auzit lucruri bune despre noi, iar noi suntem bucurosi sa colaboram. Insa…vede cineva pe undeva ceva legat de superioritate? Faptul ca firma X poate sa mai colaboreze cu inca X firme de webdesign nu este un dezavantaj pt. mine ci este ceva NORMAL. Concurenta e normala! Fara concurenta am fi intr-un singur punct: inapoi in comunism, in care toti eram la fel, toti mancam din acelasi loc, toti trebuia sa gandim si vorbim acelasi lucru. Daca iti e frica de concurenta inseamna ca esti constient de faptul ca serviciilor concurentei sunt mai bune. Deci daca firma X ne-a ales, ne bucuram pt. favoare, insa noi suntem la fel de favorizati sa colaboram cu clientii atat cat clientii sunt favorizati sa colaboreze cu noi.

Deci…nu e nicaieri nici o favoare. Nu e nici o superioritate. E pur si simplu o relatie de business, in care re-Media ofera niste servicii iar clientul ofera alte servicii. Suntem noi mai destepti ca stim sa facem site-uri? Nu. Sunt clientii mai destepti ca ne platesc? Nu.

Cu siguranta nu suntem singura firma de webdesign din Romania. Cu siguranta nu exista un singur client pe piata.

Sunt sigur ca acest articol ne va aduce o pierdere de cateva mii de eur, si cel putin doi clienti nu vor mai raspunde la telefoane dupa ce vor citi acest articol. Insa stiti care-i problema…? Daca acest articol v-a deranjat, v-a lovit in orgoliu si v-a mai taiat putin din aripi…ne-am bucura daca ati cauta alta firma cui sa-i dati cei X mii de eur.

“Voi sunteti dusi cu pluta!” ar putea spune unii. “Pai altii lucreaza orice ca sa manance si ei o coaja de paine!”. Stiu. Unii ar pupa in fund pe oricine ca sa prinda X contract. Si de asta tarisoara noastra merge atat de bine. Pt. ca ne-am invatat sa ne pupam in fund si toti sa ne vedem importanti. Daca fiecare ar incepe sa se respecte mai intai pe el, atunci cu siguranta ar incepe sa-i respecte si pe cei din jur. Cum sa-i respectam pe ceilalti, cand noi inca nu stim sa ne respectam pe noi?! Nimeni nu e mai important decat cel de langa el. Faptul ca Basescu e presedinte nu-l face superior, ci pur si simplu il pune intr-un alt post. Nimeni nu e de neinlocuit. Nici Basescu, nici re-Media, nici clientul. Cand vom invata chestia asta, cand vom renunta la ideea de “baron local”, lucrurile vor fi mult mai frumoase.

Toti colaboratorii re-Media sunt dispusi sa renunte la X mii de eur in favoarea unui somn linistit. Si haideti sa va spun si de ce:

LUCRAM DIN PLACERE!

re-Media nu s-a nascut din nevoia de bani. re-Media s-a nascut din placere, din “suflet”. Nu dintr-un studiu de piata. Toti colaboratorii pun suflet in ceea ce fac, deci implicit ofera calitate. Suntem dispusi oricand sa mancam o felie de paine unsa cu cutitu’ decat sa luam X mii de eur de la un client problema iar mai apoi sa ne dam cu capul de masa.

Ia cineva ceva cu el in mormant? Nu. Iei in mormant doar experientele de viata si nimic mai mult. Deci…daca ramai doar cu asta…de ce sa ne generam singuri experiente neplacute? Vorba romanului de pe urma…”sarac si cinstit”.

In concluzie, daca tu – dragul meu “patron” – ai vre-un aer de superioritate, avem si noi o mare rugaminte la tine: cauta-ti o alta firma de webdesign!

P.S.: re-Media, ca si intreg, are aceasta filozofie de viata de la inceputuri si pana in prezent. Cu toate ca am refuzat destui clienti si am pierdut multi bani nu am falimentat, suntem departe de a da faliment, avem profit si traim fericiti in continuare. Se numeste selectarea clientelei. Deci pt. cei cu diverse “griji”…nu, selectarea clientelei nu duce la faliment, ci duce la o viata mai frumoasa si linistita.

Comex lanseaza un nou Jailbreak pt. iPhone

Comex, membru al echipei DevTeam, a lansat in cursul acestei dimineti un jailbreak pt. toate versiunile recente de iPhone, iPad si iPod touch.

Jailbreak-ul este extrem de usor de realizat, fiind necesara doar accesarea unui site web.

Pt. mai multe informatii va recomand sa accesati http://www.iosjailbreak.net/

Happy hackin’

736 Imnuri Crestine – Approved

In cursul acestei dimineti, pe la 2:40, am primit urmatorul mesaj din partea Apple:

Iar la ora 3:01, voila:

Se pare ca procesarea nu a durat 24 de ore, ci vreo 3-4, deci in jurul orei 7:15 aplicatia “736 Imnuri Crestine” pt. iPhone, iPad si iPod a aparut pe AppStore!

Aplicatia este FREE si nu se va introduce o taxa ulterioara, deci poate fi descarcata si prin conturile care nu au specificat un card in momentul inscrierii in AppStore. Mai bine zis…orice are un iPhone, iPad sau iPod poate descarca GRATUIT aplicatia cu cele 736 Imnuri Crestine, prin intermediul AppStore. Pt. a o instala dati un Search in AppStore folosind cuvintele “imnuri crestine”.

Pt. cei care se intreaba “ok, si de ce atata agitatie?!”…well…e “agitatie” din mai multe motive:

• e prima aplicatie pt. iPhone lansata de re-Media – inca o data multumiri lui Emi pt. programare si lui Ovi pt. artwork, ati facut o treaba excelenta!)
• aplicatia este publicata de o firma ROMANEASCA – numarul de firme romanesti acceptate in Apple Developer Program este EXTREM EXTREM de mic (de ordinul zecilor)
• aplicatia este publicata exclusiv in limba ROMANA – Apple accepta extrem de greu aplicatiile care nu sunt in limba romana, sau care vin din partea aceasta a europei. Cu un tupeu maxim am trimis aplicatia spre Apple fara sa dam absolut nici o descriere in engleza sau fara sa le dam absolut nici un indiciu. Sunt sigur ca a fost o incumetare deoarece, de obicei, se pune macar o descriere in engleza, pt. ca Apple sa inteleaga ce face aplicatia. Chiar discutam cu Emi duminica trecuta si amandoi eram deacord ca aplicatia va lua reject deoarece nu le-am oferit celor de la Apple nici macar un cuvant in limba engleza. Well…sincer am ramas extrem de surprins!
• este printre putinele aplicatii in limba romana cu caracter crestin – in total pe AppStore nu cred ca sunt 10 aplicatii cu caracter crestin, scrise in limba romana sau publicate de firme romanesti, deci aceasta aplicatie – asa simpla cum este ea – face parte din “parintii” aplicatiilor romanesti din AppStore!
• o data ce Apple a acceptat o firma romaneasca, a acceptat din prima un soft romanesc…viitorul suna bine! Extrem de bine! Sunt zeci, poate sute de firme in Romania care au trimis acte peste acte la Apple, asteapta luni intregi, si nu sunt acceptate in Developer Program. Sau daca sunt acceptate, Apple dadea reject la aplicatii fara sa explice de ce, era discriminare evidenta. Sincer…nu sunt un om bisericos…insa aici a fost o “iluminare divina”!
• intregul proces a fost EXTREM de rapid! In 12.07 scriam mail la Apple, intre 13 si 14 am comunicat cu ei (un raspuns la 6-8 ore) pt. ca vroiam sa stiu exact ce acte trebuie trimise – au fost necesare niste hartii de la Finante, in 15.07 am trimis actele, in 16 am facut prima plata (care a fost refuzata, eroare bancara), in 17 am primit instiintarea ca firma este acceptata si ca trebuie sa refac de urgenta plata, in 18 am facut plata a doua oara (de aceasta data a fost acceptata, traiasca Raiffeisen) si tot in 18 am primit cheile de acces in Apple Dev! Blazing fast! In 22 am trimis aplicatia spre Apple, in 26 a intrat “In Review” iar astazi, in 31, este live pe AppStore! Deci mai bine zis intregul proces de inscriere a firmei, aprobare a firmei, terminarii softului, trimiterii softului si aprobarii softului a durat doua saptamani si 2 zile! E…extraordinar! No…really…chiar e extraordinar! Sunt sute de firme care inca mai trimit acte si inca mai bat pe la portile Apple! Nu stiu ce au vazut atat de special la re-Media… Poate le-o fi placut site-ul… Ca un “fapt divers” firma a fost acceptata in Dev Program intr-o sambata dimineata, iar softul a fost aprobat pe AppStore intr-o sambata dimineata. Interesant nu?

Ma bucur enorm pt. aceasta realizare, care in cea mai mare masura nu imi apartine – inca o data multumesc Emi, multumesc Ovi! Eu am fost doar – ca de obicei – “lights & magic” Ce sa fac…ma simt cateodata nasol pt. ca stiu doar sa dau din gura, nu sa si programez, insa…uite ca un vorbit la telefon “oficios” si niste mailuri punctuale…rezolva multe.

So…pt. cei care au iPhone/iPad/iPod Touch…instalare placuta. Pt. cei care nu au, cumparati-va, momentan Android mai are de recuperat teren. Pt. cei care nu au inteles prea mult din ce am scris aici…nu-i nici o paguba…ideea-i sa va bucurati alaturi de mine!

P.S.: am deja cateva idei care se vor aplica la primul update!

Mai jos gasiti screenshot-uri din AppStore:

Lupu’ a-nebunit chiar asa tare?

Tocmai am asistat la o chestie care oarecum m-a marcat. Nu stiu de ce, dar chiar m-a pus serios pe ganduri.

O don’soara (foarte dragutica) si un don’sor (foarte dragutic) studiau de zor la McD pliantul unui test de sarcina si a unei cutii de anticonceptionale. Pana acum nimic special, doar motiv de bucurie. Daca au pushcat un bebe, super, e motiv de bucurie; daca nu au pushcat un bebe, tot super, e bine ca au invatat ceva si ca sunt responsabili.

Deci pana acum nimic special sau rau. Happy happy, joy joy.

Partea interesanta e ca ea nu avea mai mult de 14 ani iar el nu avea (cu indulgenta) mai mult de 16 ani.

Stau eu si cujet…asa…ca un pensionar ce ma simt la 25 de ani: chiar asa tare a-nebunit lupu’?

Nu ma dau exemplu, nu ma dau rotund, fiecare are nebuniile lui in cap si sunt pe principiul ca fiecare trebuie sa-si ia propriile suturi in fund. Dar totusi…mai lupule…o fi bine asa?

Daca erau doi “colorati” (no offense!) cu inca 2 puradei, era mai mult decat ok, e chestie de obicei si cultura. Insa don’sorii de care povestesc erau chiar super ok, super bine imbracati, vorbeau fluent romana si maghiara (corect, gramatical). Deci erau niste adolescenti super ok.

Intamplarea asta m-a pus pe ganduri, nu de alta dar, in viitorul nu foarte indepartat, o sa am si eu un bebe (sau chiar doi bebei) care, in viitorul indepartat, va avea si el 14 ani.

Ce-o sa-i zic? Cum o sa-l educ? Cum o sa-l determin sa faca sau sa nu faca anumite chestii? Adica…daca tot te apuci de o chestie, macar fa-o bine, mergi la un planning cu iubitelu’/iubitica, si ia ce ti se recomanda. Nu lua de la “marmacie” orice ti se pare tie ca ar fi ok, ce iau colegele sau ce ai vazut ca ia mama. Nu-ti dai seama ca, daca ai putin “noroc”, poti sa-ti aranjezi viitorul in asa fel incat sa nu mai ai veci parte de copii? Planning-ul si consilierea sunt gratis si anonime deci…de ce nu?

Pe langa problema lor evidenta, cred ca e si vina parintilor. Nu mai suntem ca “pe vremuri”, nici macar ca acum 10-15 ani cand “era rusine” sa te vada farmacista. Imi place sa cred ca daca fii-mea ar lua decizia asta in viata (nu comentez cand se ia decizia, in ce context, fiecare-i “cu treaba lui”, de pe la 14 ani nu prea mai e treaba parintilor) as fi super happy s-o consulte macar pe nevasta-mea, cu toate ca nu mi s-ar parea tras de par sa ma ia si pe mine la o poveste. Asa, ca intre doi prieteni, nu ca intre un sef si un subaltern. Sunt sigur ca nu as fi cel mai happy Dad de pe planeta (ca deh, fiecare isi vede progenitura cea mai tare din parcare) insa cu siguranta m-as simti mult mai in siguranta, ca parinte, sa stiu ca totul e macar la “minimul securitatii”.

Deci in final…al cui lup e mai nebun? Al lor sau al nostru? Think about that…

736 Imnuri Crestine – Waiting for review

Si uite asa a plecat prima noastra aplicatie pt. iPod/iPhone/iPad

Multumiri speciale lui Emi (programare) si Ovi (design)!

Asteptam cu nerabdare review-ul celor de la Apple. Speram sa fie pozitiv si, de saptamana viitoare, sa puteti descarca/instala gratuit aceasta aplicatie. Urati-ne succes!

Pagina următoare »