Homosexualitatea – Între Constituție și Biserică

Citesc din ce în ce mai mult „conținut violent” pe tema articolului de lege care prevede „căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, nu pe cea între soţi”.

Cred că extrem de multe persoane nu înțeleg diferența dintre căsătoria religioasă și căsătoria civilă.

Căsătoria este o uniune legalizată prin care două persoane […] s-au decis să întemeieze o familie, să trăiască și să-și împartă veniturile și bunurile materiale în comun. Prin actul căsătoriei se creează o relație de rudenie între familiile persoanelor implicate. [Citat]

Căsătoria civilă este un contract având caracter solemn, ceea ce înseamnă că pentru încheierea ei există anumite reguli imperative impuse de Noul cod civil (art. 278-289) şi de Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. [Citat]

Bun. Deci căsătoria civilă e un simplu contract, în urma căruia se decid și oferă anumite drepturi survenite „stării de soț” (drepturi, mosteniri etc). Căsătoria civilă nu obligă la nimic „sentimental”. Oricât ar fi de cinic e perfect legal să te căsătorești civil și să faci copii cu o persoană pe care nu o iubești! De asemenea e perfect legal să faci copii cu o persoană cu care nu ești căsătorit civil, Codul Penal nu are absolut nimic de obiectat.

Haideți să mergem mai departe la Statul de Drept. Ca organizare politică, România e o Republică Democrată Semi-Prezidențială. Și atât! Romania nu e o Republică Creștină Democrată Semi-Prezidențială. România nu e o țară constituțional creștină!

În consecință obligațiile și libertățile sunt stabilite de Constituție, Codul Penal și cam atât. Fie că-ți place sau nu, România nu are o bază legală susținută pe/de vreun principiu religios creștin, musulman sau budist ci e o țară „constituțional atee”.

În România legea nu are religie!

Acum haideți să le legam între ele.

Avem căsatoria civilă care – constituțional – reprezintă un contract între două părți și nimic mai mult. De asemenea avem Constituția care prevede că toți cetățenii au drepturi egale, indiferent de sex, orientare sexuală, etnie sau rasă.

Acum te întreb cât se poate de simplu: de ce ți se pare anormal ca un cetățean să poată lăsa un drept de posesiune/moștenire unui alt cetățean de același sex, când Constituția României prevede faptul că toți suntem egali, avem aceleași drepturi și obligații indiferent de orientare sexuala?! De ce nu vrei să-i oferi unei femei dreptul legal de a-i oferi altei femei niște drepturi fundamental constituționale, cum ar fi dreptul la moștenire sau împărțirea veniturilor?

Daca stai stramb și gandesti drept … e 100% discriminare!

Ce facem în Biserica e strict treaba noastră. Căsătoria religioasă nu e stabilită constituțional și nu-ți oferă – din punct de vedere legal – nimic. Legal ai aceleași drepturi și obligații indiferent dacă ești căsătorit religios sau nu.

Da, sunt total de acord cu principiile creștine! Sunt creștin și încerc să trăiesc după aceste principii. Da, personal sunt de părere că o familie trebuie întemeiată de către un bărbat și o femeie. Ăsta sunt eu, cu părerile mele, însă Constituția României alături de întregul concept democratic mă obligă să-i accept pe cei din jur, indiferent dacă îmi respectă sau nu propriile principii. Părerile proprii sunt strict „anexate” Codului Penal, fără „pretenții de obligativitate”.

Asta e democrația!

Nu-ți place? E cu totul altă discuție. Însă între Comunism și Democrație…personal aleg democrația.


Se pare că articolul a generat câteva „neînțelegeri” deci îmi voi permite să aduc câteva completări.

In România apartenența la o Biserică nu reprezintă o lege fundamentală! Apartenența la o Biserică e o libertate, alegere personală. Dacă o anumită “sectă” nu te acceptă e fix problema ta.

Democrația e extrem de simplu definită: fiecare cetățean e liber să facă și creadă orice, atâta timp cât nu-i îngrădește libertățile celuilalt, iar asta e valabil “dus-întors”. Nu poți acționa în instanță o „sectă” pentru ca nu te-au acceptat în mijlocul lor, din simplul motiv că ai încălca drepturile „sectanților”.

Succint, o persoană homosexuală nu poate acționa în instanță Bisericile care refuză botezul homosexualilor din simplul motiv că botezul nu e legiferat. Nu vei găsi în Constituție sau Codul Penal termenul de „botez”. Nu există nicăieri în lume „dreptul de a fi botezat” iar afirmațiile de tipul „a obligat Biserica să-l boteze” sunt pure speculații și exagerări. Statul te obligă să accepți o persoană homosexuală, însa e imposibil să te oblige să o și botezi.

Acceptarea e Constituțională, botezul nu!

Personal nu aș avea nicio problemă ca la Serviciul Divin să stea lângă mine doi bărbați ținându-se de mână. Sincer m-aș bucura! Ar însemna că cei doi caută în direcția potrivită. E dreptul oricui să participe la o întâlnire publică, asta dacă nu am ajuns chiar atât de fanatici încât să considerăm Biserica un “spațiu privat”.

În istoria recentă nu a existat nicio Instanță care să fi decis, prin ordin judecătoresc, botezarea unui cuplu homosexual!

Însă aș avea o problemă dacă aceștia ar fi botezați sau căsătoriți religios, deoarece li s-ar oferi niște “drepturi non-constituționale” care sunt împotriva principiilor Biblice.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *